- triumfator
- m IV, DB. -a, Ms. \triumfatororze; lm M. \triumfatororzy, DB. -ów
Słownik języka polskiego . 2013.
triumfator
Look at other dictionaries:
triumfător — TRIUMFĂTÓR, OÁRE, triumfători, oare, adj. Care triumfă; biruitor, învingător, victorios. ♦ fig. Care exprimă o mare încredere în succesul obţinut, care arată mulţumirea de a fi biruitor. [pr.: tri um ] – Din fr. triomphateur, lat. triumphator,… … Dicționar Român
triumfator — TRIUMFÁTOR s.m. (Ant.) Denumire dată unui general roman drept răsplată pentru o victorie însemnată, marcată cu onoruri deosebite. [< lat. triumfator]. Trimis de LauraGellner, 23.10.2005. Sursa: DN … Dicționar Român
triumfator — {{/stl 13}}{{stl 17}}ZOB. {{/stl 17}}{{stl 7}}tryumfator {{/stl 7}} … Langenscheidt Polski wyjaśnień
triumfátor — ja m (ȃ) pri starih Rimljanih zmagoviti vojskovodja, ki se mu priredi triumf: znameniti vojskovodja in triumfator; voz triumfatorja ∙ knjiž. vrnil se je kot triumfator (slavljen) zmagovalec … Slovar slovenskega knjižnega jezika
Triumfator — Sejrherre … Danske encyklopædi
TRIUMFATOR — triumfatori … Abbreviations in Latin Inscriptions
triumfator — tri|um|fa|tor sb., en, er, erne (vinder, sejrherre) … Dansk ordbog
triumfator — s ( n, er) segerherre … Clue 9 Svensk Ordbok
tryumfator || triumfator — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mos I, Mc. tryumfator || triumfatororze; lm M. tryumfator || triumfatororzy {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} człowiek, który odniósł tryumf; zwycięzca : {{/stl 7}}{{stl 10}}Tryumfator… … Langenscheidt Polski wyjaśnień
victorios — VICTORIÓS, OÁSĂ, victorioşi, oase, adj. Care a obţinut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câştigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obţinut. Aer victorios. [pr.: ri os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
